Ce fel de iubire ne așteaptă la Dramatic?

Teatrul Dramatic „Fani Tardini” readuce pe scenă în acest weekend, spectacolul O asemenea iubire, producția regizorului Radu Nichifor. Textul scris de Pavel Kohout, în traducerea lui N. Popovici, a mai fost văzut lumina reflectoarelor ca producție a acestui teatru, însă cu 50 de ani în urmă, pe 23 februarie 1969, premiera de atunci numindu-se Omul în togă.

Ștefan Aleksandru Forir: „Eu nu mă atașez niciodată de locuri, ci de oameni”

Sârb la origini, Ștefan Forir a venit să studieze actoria în Galați în 2012, iar din 2016 este actor al trupei Teatrului Dramatic „Fani Tardini”. Îi plac regizorii profesioniști și care oferă libertate actorului.  Cu toate că emană o anume seriozitate și rigoare, dacă ar avea ceva să-și reproșeze sieși este faptul că nu i-ar strica ceva mai multă disciplină. Consideră că nu curajul este ceea ce angrenează meseria asta, ci lucruri poate chiar mai profunde de atât.

***

Cătălin Vasiliu: „Întotdeauna, regizorul trebuie să fie cinstit cu actorul”

În dialogul nostru despre cum se relaționează corect cu actorii și ce sfaturi se acceptă sau nu de la aceștia, Cătălin Vasiliu, regizor gălățean stabilit în București, mi-a împărtășit și câteva opinii despre ultima premieră montată de el la Teatrul Dramatic din Galați, Cabinierul, un text despre vremelnicia gloriei scris de Ronald Harwood.

***

Trei bilete departe de Belgrad, vă rog!

„Fericirea noastră nu e aici”. Viața e în altă parte, mereu în altă parte.

Ce se  întâmplă când ești de partea greșită a baricadei? Ce faci când cei mai apropiați ție sunt cei care te rănesc cel mai rău? Și cum te descurci când vii din paria socială a Europei? În spectacolul lui Erwin Șimșensohn, Trilogia belgrădeană, o aclamată comedie neagră a dramaturgei Biljana Srbljanović, întâlnim un grup de sârbi tineri care sunt răspândiți pe întreg teritoriul globului, dar care – fără să își dea seama – sunt încă legați de trecutul violent și fisurat de război al țării din care provin. În căutarea unei vieți mai bune, ei toți decid să își părăsească mediul natal și familiile de-acolo, fugând în Cehia, Australia și SUA. Ce nu înțeleg aceste naive și complexe personaje este faptul că iarba nu e întotdeauna mai verde de cealaltă parte a gardului și că un trecut zbuciumat te urmărește oriunde.

Binele și răul visează laolaltă

Hermia și Lysander sunt îndrăgostiți. Dar în Atena, această dragoste este interzisă. Visele lor romantice devin curând coșmaruri. Sub amenințarea ori a exilului ori a execuției, cei doi încearcă să evadeze în singurul loc care pare a fi sigur – pădurea. Puțin știu ei că tocmai acolo vor trăi cele mai bizare încercări.

Eugen Gyemant, tânărul regizor care a pus în scenă Visul unei nopți de vară la Teatrul Dramatic din Galați, o premieră atât pentru teatru, cât și pentru portul danubian, a vizualizat un spectacol încântător, amuzant, dar și puțin ștrengăresc, în care s-au strecurat și fragmente comice de actualitate, mișcare regizorală foarte îndrăzneață pentru textul dramaturgiei shakespeariene.

Pelicanul sau apocalipsa de familie

Vineri, 24 martie, ora 19:00, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galați va găzdui piesa Pelicanul, în regia lui Cătălin Vasiliu, în Sala Studio. Piesa a fost scrisă de dramaturgul suedez August Strindberg, al cărui teatru, prin originalitatea personajelor, a constituit o influență importantă în literatura universală a secolului al XX-lea.

Update: Piesa se va mai juca pe 21 aprilie și 12 mai, de la aceeași oră.

Feeria viselor în premieră la Dramatic

Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galați găzduiește sâmbătă, 18 martie (ora 20:00) și duminică, 19 martie (ora 19:00), premiera Visul unei nopți de vară, feeria dramatică shakespeariană care poartă semnătura regizorală a lui Eugen Gyemant, tânăr regizor român de la Teatrul Evreiesc de Stat. Spectacolul se va mai juca pe 26 martie și 9 aprilie, de la ora 19:00.

Micul curaj între marii lași

Povestea curajului mic încolțit de marii lași a fost scrisă de Neil LaBute prin 2004 și regizată de curând la Teatrul Dramatic din Galați, de către Laura Moldovan, de la Teatrul Național din Târgu Mureș. Pentru că trebuie să aibă și ea un titlu – ca toate poveștile – o vom numi generic Fat Pig, dar ea este despre noi. Despre noi toți. Oameni care, în graba  afirmării și reafirmării personale, își neagă proprile existențe. Oameni care se caută pe sine, dar își pierd sinele în vâltoarea unor alegeri lipsite de substanță.

Atenție! Stăm pe un butoi cu pulbere la Dramatic

Sfârșitul săptămânii continuă cu una dintre producțiile teatrale pregătite de Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galați. Sâmbătă, 11 martie, de la ora 19:00, în Sala Mare a instituției se joacă Butoiul cu pulbere, în regia lui Vlad Massaci.

Update: Piesa se va juca și în următoarele zile: 1 aprilie, de la aceeași oră.

Fat Pig sau când forma își pierde fondul

Vineri, 10 martie, de la ora 19:00, suntem așteptați în Sala Studio a Teatrului Dramatic „Fani Tardini” Galați la reprezentația dramatică Fat Pig, în regia Laurei Moldovan, de la Teatrul Național Târgu Mureș.

Neil LaBute este regizor de film, scenarist, dramaturg și actor american. Textul său povestește despre slăbiciunile și încercările omenești, dar și despre dificultatea unora de a le depăși. Deși interpretată pe alocuri comic, piesa ne aduce în față subiecte inconfortabile, supune curajul unei introspecții proprii și portretizează lașitatea ca realitate cruntă a societății consumeriste de astăzi. Subiectul poveștii, atât de actual, ne face martori unei relații de dragoste sinceră dintre un tânăr corporatist și o bibliotecară, dar care ajunge să fie împiedicată de reacțiile puternice ale colegilor de la firma unde lucrează tânărul.