Posted in Interviu

Eugen Gyemant: „Ne reprimăm părțile bune, fiindcă preferăm să credem că suntem răi”

Dramateca s-a întâlnit cu tânărul regizor clujean Eugen Gyemant în mult prea scurta sa trecere prin orașul de la Dunăre unde a regizat în premieră Visul unei nopți de vară, al Marelui William. Din discuția noastră a reieșit că este un regizor atipic, căruia îi place să învețe de la alții și care vrea să se perfecționeze în psihologia teatrului. Proiectele sale de viitor sunt îndrăznețe și deși recunoaște că nu îi place să ia decizii rapid, mi-a spus cu ușurință că este un fin cunoscător al fragilității umane pe care o dezvoltă pe cât posibil în manifestul său regizoral.

***

Dramateca: Am văzut la ediția a II-a a Festivalului Butterfly Effect, organizat de Social Act, aici la Galați, premiata piesă Omul pernă, cu extrem de mare priză la public. Ai ales-o pe aceasta în detrimentul alteia pentru că vorbește despre creație și pentru că te regăsești în manifestul procesului creator ?

Eugen Gyemant: Da, asta m-a interesat cel mai mult la Omul pernă.  Partea care vorbește despre cum se spune o poveste – fie că este vorba despre o poveste epică sau dramatică -, felul în care se construiește povestea din răsturnări de situație și din surprize, precum și felul în care creezi surpriza, toate acestea sunt unele dintre temele principale ale piesei și asta m-a interesat pe mine cel mai mult. Piesa are, însă, foarte multe planuri și vorbește despre foarte multe lucruri.

Dramateca: Există vreo piesă de teatru pe care ai regizat-o, dar cu care nu te-ai conectat pe deplin, deși poate a avut mult succes ?

E.G.: Să fi avut succes și să nu mă fi conectat pe deplin ? Mi s-a întâmplat, dar în general dacă nu am simțit o piesă până la capăt, nici nu a ieșit bine.

Dramateca: Ai avut și o sumară activitate în învățământ, când ai lucrat ca asistent universitar la Facultatea de Teatru din Cluj. Cum ți s-a părut această experiență? De ce nu ai continuat-o?

E.G.: Într-adevăr, am avut o experiență foarte scurtă ca asistent la Regie și mi-a plăcut foarte mult, am lucrat un an la Cluj și un an la București, ca asistent al doamnei profesor Liudmila Szekely. Mi-ar plăcea să fac asta, doar că nu este timp. Pentru o asemenea activitate trebuie să fii acolo permanent și având proiecte prin alte orașe, trebuie mereu să dispar câte două luni. Nu aș putea să fiu mereu prezent.

Dramateca: Dezvoltând mai mult zona asta, câtă dedicație mai există în studenții de la teatru ? Există un aflux de studenți care nu își găsesc vocația sau poate prea multe talente încă neexploatate pe deplin?

E.G.: Deși nu am ținut contactul atât de strâns cu facultatea, din ce-am văzut sunt foarte mulți tineri foarte talentați, sunt foarte mulți actori care termină în fiecare an și care sunt extrem de buni, și la Regie și la Actorie, deopotrivă.

IMG_1676x
Sursa: Oana Artem

Dramateca: Multe dintre piesele tale au un substrat psihologic și vorbesc despre fragilitatea umană. Există și așa numita „terapie prin teatru”, dar crezi că teatrul poate salva cu adevărat suflete ?

E.G.: Nu știu dacă poate să salveze, dar cu siguranță pare să facă bine și acesta este lucrul care mă interesează cel mai mult, pentru că am simțit pe pielea mea (și simt în lucrul cu actorii) că teatrul are un efect terapeutic asupra noastră. Ne face să înțelegem cum funcționăm, să ne vedem oglindiți și să putem să râdem de noi înșine sau să ne observăm laturile noastre bune, pe care uneori ni le reprimăm. Nu vrem să le vedem, pentru că preferăm să credem că suntem răi.

Dramateca: Așadar, ne salvează teatrul de noi înșine ?

E.G.: Da. Se potrivește foarte bine întrebarea asta, pentru că tocmai mă gândesc să mă axez pe beneficiile terapeutice ale teatrului și să studiez mai serios psihologia în acest sens. Există, după cum bine știm, psihodrama ca metodă de terapie ce folosește tehnici teatrale.

Dramateca: Extrapolând, te poate face teatrul să suferi, într-un sens sau altul ?

E.G.: Ca actor, te face să suferi pentru că se lucrează cu un material foarte fragil. De altfel, este și un stres foarte mare și este foarte ușor să ajungi să ai îndoieli legate de ceea ce faci, știind că va fi judecat fiecare gest, fiecare privire și fiecare cuvânt pe care îl rostești. Acest stres se poate transforma cu ușurință într-o suferință, mai ales când judecata este negativă. Există, însă, și o suferință pozitivă, în sensul că se vorbește despre asta – subiectul teatrului este suferința. Vorbind despre asta și aducând-o la suprafață, înveți să o gestionezi și îi înveți și pe alții să facă același lucru.

Dramateca: Dar ca spectator ?

E.G.: Ca spectator, nu cred că suferi negativ decât dacă este îngrozitor de plictisitor (Râdem).

Dramateca: Care este cea mai mare amenințare în teatru ?

E.G.: Cred că orgoliile sunt cea mai mare amenințare.

Dramateca: Există vreun mit în ceea ce privește regizorii de teatru ? Și dacă da, doboară-l pentru mine acum.

E.G.: În apărarea mea, o să spun: un mit este faptul că regizorul trebuie să fie o mână de fier și să aibă viziune, să fie un profet și un conducător. Dacă toți regizorii ar fi ca mine, atunci ar trebui să nu știe totul și să învețe de la actori sau de la toți cei cu care lucrează.

Dramateca: Vine Quentin Tarantino la tine și îți propune să fie producător pentru o piesă de teatru pe care ai regizat-o tu. Ce ai alege ?

E.G.: O tragedie greacă.

Dramateca: Te-ai gândit la vreo carte pe care ai putea sau ai vrea să o regizezi într-o piesă de teatru ?

E.G.: Da, acesta ar fi un proiect la care mă gândeam împreună cu surorile Veșteman, și anume la Despre dragoste și alți demoni.

Dramateca: Completează fraza : în adâncul sufletului sunt doar un neîmplinit… ?

E.G.: Maestru de arte marțiale (Râdem).

IMG_1684
Sursa: Oana Artem

Dramateca: Care este cea mai mare ofensă care ți s-a adus vreodată de când regizezi ?

E.G.: Cea mai mare ofensă cred că a fost faptul că un spectacol în care credeam foarte mult nu s-a jucat decât de două ori, pentru că unii dintre actori nu au crezut în el.

Dramateca: Dar cel mai bun sfat care a fost ?

E.G.: Cel mai recent sfat bun mi l-a dat Radu Nichifor pentru Visul unei nopți de vară și acela a fost să scot zorzoanele din spectacol, pentru că începusem să îl încarc.

Dramateca: Pentru că tot am ajuns la Visul unei nopți de vară, mi-am pus câteva întrebări. Personal, am observat niște elemente de basm, mai exact din Vrăjitorul din Oz: pantofii, leul, cățelușul, chiar și Zidul care poate fi omul de tinichea. Mă înșel sau au fost introduse intenționat ?

E.G.: Cred că subconștient ai avut dreptate. Mi-a trecut și mie prin cap această asemănare izbitoare. Lucrând această piesă, noi am descoperit o legătură cu universul lui David Lynch, iar el este foarte tare influențat de Vrăjitorul din Oz, așa că se poate merge și pe filiera asta.

Dramateca: De ce ai ales să schimbi distribuția ?

IMG_1700
Sursa: Oana Artem

E.G.: Am făcut un casting în noiembrie sau decembrie și mi-au plăcut foarte mult actorii de la Teatrul Dramatic. Așadar, am vrut să explorez mai multe trasee pentru această piesă.

Dramateca: Se observă un foarte puternic eclectism în spectacol. Cum este să lucrezi cu textul shakespearian și să aduci elemente de teatru contemporan ? Mă refer aici cel puțin la scenografie. Este ușor să manipulezi un astfel de text ?

E.G.: Îți dă o libertate foarte mare, dar este foarte periculoasă, pentru că la un moment dat te pune în fața a foarte multe variante posibile, ceea ce poate fi derutant pentru actor, dacă nu iei rapid o decizie. Eu nu sunt genul care ia rapid decizii (Râde). Poate fi foarte greu să găsești o măsură exactă sau corectă, pentru că există elemente din foarte multe registre care trebuie armonizate.

Dramateca: Iar dacă o găsești ?

E.G.: E aur.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s